Tulburarea de miscari ritmice si ce ne spune ea despre copilul nostru

tulburari ritmice

Tulburarea de miscari ritmice

Tulburarea de miscari ritmice si ce ne spune ea despre copilul nostru

Copiii incearca sa comunice cu noi prin cele mai inedite modalitati şi contexte. Fie ca deseneaza, canta, se joaca sau realizeaza anumite gesturi/miscari, cei mici se straduiesc sa ne comunice ce simt si cum traiesc ei ceea ce se intampla in jurul lor si in interiorul lor. Una din modalitatile inedite de ,,comunicare” se realizeaza si in cadrul tulburarii de miscari ritmice inainte de somn (sleep-related rythmic movement disorder – RMD). Tulburarea de miscari ritmice inainte de somn (si nu numai) este o tulburare neurologica caracterizata prin comportamente motorii repetitive, involuntare, aparent fara functionalitate, a unor grupe musculare mai mari. Aceste comportamente motorii apar imediat inaintea si in timpul somnului si implica cel mai adesea capul si gatul. RMD poate aparea in oricare din cele 5 stadii ale somnului, insa cel mai frecvent este intalnita in somnul REM. RMD se manifesta diferit de la un copil la altul, insa printre cele mai intalnite simptome ale RMD mentionam:

  • simptome motorii:
  • balansarea intregului corp;
  • clatinarea capului inainte si inapoi si in laterale (stanga-dreapta);
  • cele mai putin intalnite simptome motorii:
  • balansarea sau leganarea piciorului (sindromul picioarelor nelinistite sau disfuncția de mișcare periodică a picioarelor);
  • leganarea intregului corp spre lateral in timp ce corpul se afla in pozitie culcat.
  • perturabarea somnului si o posibila comorbiditate cu apneea de somn (sindromul de apnee in somn – SAS)
  • activitatea creierului.
  • RMD se observa in polisomnografie, in EEG in timpul somnului,EMG si EKG;aceste proceduri elimina posibilitatea manifestarii RMD din cauza epilepsiei.
tulburarea de miscare

tulburarea de miscare

Durata episoadelor: In general, comportamentele motorii repetitive din timpul somnului sunt scurte, intre 3 si 120 de secunde. Exista cazuri in care pot dura si ore. In marea majoritate a cazurilor nu este prezenta constientizarea acestor miscari sau copiii nu isi amintesc ca au efectuat miscari dupa ce sunt treziti. Asocieri cu alte tulburari: RMD este asociata cu retarul mental si cu alte tulburi psihiatrice precum autismul, sindromul Rett, Tourette si ADHD.

Cauzele: Cauzele directe ale RMD sunt inca necunoscute, dar exista anumiti factori care pot reprezenta un potential risc ca micutul sa dezvolte aceasta tulburare: existenta unui membru al familiei care sufera de  RMD (genetic); traumatismele craniene si encefalita herpetica. RMD poate fi si invatat, ca un tic, utilizat ca modalitate de detensionare, mai ales atunci cand exista carente afective in viata copilului.

Diagnosticul: Se realizeaza dupa ce au fost excluse toate celelalte posibile tulburari (retardul mental, sindromul Rett, autism, epilepsie etc.) care ar putea fi responsabile de aparitia RMD.

Se vor considera patologice atunci cand:

sunt foarte frecvente, durand aproape toata noaptea;

  • se intalnesc si pe durata zilei prin miscarile pe care copilul le face in somn se raneste pe sine sau pe ceilalti;
  • se mentine peste varsta de 4 ani cu aceeasi frecventa;
  • copilul nu poate renunta la acest comportament sau renuntarea ii ofera o stare de disconfort;
  • se asociaza cu tulburari de somn, anxietate si manifestari de furie.

Tratamentul farmaceutic, mai ales cand este prezenta si o cauza medicala, se realizeaza prin administrarea de doze reduse de clorazopam, iar la adulti prin benzodiazepine si antidepresive triciclice Tratamentul non-farmaceutic consta in tratarea apneei daca este cazul, interventii comportamentale, hipnoza sau focusing la copii si restrictii de la somn. Am mai adauga aici, atunci cand RMD este determinat si de carente afective, identificarea problemelor cu care se confrunta familia si pe care copilul le percepe ca un stresor, si eliminarea, diminuarea acestora. Acordare importantei copilului in cadrul familiei prin validarea calitatii si rolului lui in cadrul familiei (laude, sarcini in cadrul familiei), precum si manifestarea mai frecvent a afectiunii fata de copil pot ajuta in diminuarea comportamentelor motorii repetitive.

Despre autor

Psiholog clinican practicant autonom, specialist psihologia copilului

Nici un comentariu

Comenteaza